Din 1816 până azi
Povestea Czell
Două secole ale familiei Czell din Brașov, de la berea din Dârste la rețeta regăsită, pe care o turnăm azi la Brauhaus.
Cronica ilustrată
An cu an, 1816 – azi
Alege un an din bară sau derulează: fiecare planșă e un capitol, cu documente, fotografii și reclame ale vremii.
Atinge o planșă ca s-o deschizi mărită.
Nașterea unui spirit antreprenorial
Tehnică nouă și începutul industriei
Pe piețele internaționale
Diversificare și dezvoltare economică
Comerțul cu vinuri și spirtoase
Tradiție monastică și producție de bere
1893: se naște berea Czell
Arhitectură și repere urbane
Cucerirea pieței bucureștene
Reforma agrară și divizarea concernului
Criza bancară și schimbarea proprietății
Război, distrugere și arestări
Ștrandul „Progresul” din Orașul Stalin
Extindere și industrializare planificată
Continuități revendicate și date simbolice
Rețeta regăsită și berea Czell renăscută
Pe urmele familiei
Lacul din Noua
Lacul din Noua a fost amenajat la sfârșitul secolului al XIX-lea, la inițiativa fraților Czell, ca rezervă naturală de gheață pentru răcirea berii. În timpul iernii, suprafața înghețată era tăiată manual în blocuri mari, depozitate ulterior în pivnițe izolate cu rumeguș și paie — metoda standard de refrigerare industrială înainte de apariția sistemelor mecanice de răcire.
Aceste blocuri de gheață asigurau fermentarea la temperaturi controlate și păstrarea berii pe tot parcursul anului.
Primele pivnițe berărești ale familiei Czell erau săpate în grotele de pe Strada Andrei Bârseanu, unde temperatura constantă și gheața naturală permiteau maturarea berii în condiții optime.
Pe urmele familiei
Plopii de pe Calea București
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, de-a lungul Căii București a fost plantat un amplu aliniament de plopi, atribuit inițiativei fraților Czell.
Rolul arborilor era unul practic: crearea unei zone permanente de umbră pentru transportul berii în butoaie către centrul vechi al Brașovului. Protejarea încărcăturii de expunerea directă la soare contribuia la menținerea temperaturii scăzute, esențială pentru calitatea berii înainte de apariția refrigerării moderne.
Timp de aproape un secol, plopii au definit vizual una dintre principalele artere ale orașului, devenind parte din peisajul urban brașovean.
După 1989, aliniamentul a fost pierdut treptat, în urma furtunilor și a defrișărilor, dispărând în mare parte din peisajul contemporan.
Pe urmele familiei
Palatul Czell
Palatul Czell a fost construit la începutul secolului al XX-lea ca reședință urbană și sediu reprezentativ al familiei Czell, reflectând statutul economic al uneia dintre cele mai importante familii berărești din Brașov.
Edificiul, realizat în stil eclectic cu influențe secessioniste specifice perioadei austro-ungare, se remarcă prin fațada decorată, volumele ample și funcțiunea sa dublă, locuință și spațiu de administrare a afacerilor familiei.
Situat pe Strada Mureșenilor, palatul rămâne și astăzi un reper arhitectural al centrului istoric, martor al epocii în care industria berii a contribuit decisiv la dezvoltarea urbană a Brașovului.
Moștenirea
După 70 de ani
Rețeta originală s-a întors în halbele brașovenilor.
Povestea a început cu un document de arhivă, un fragment de istorie recuperat și transformat din nou în bere vie.
Astăzi, moștenirea Czell poate fi descoperită în întregime: prin documente, obiecte de epocă și prin berea recreată după metoda istorică, în noua sa casă, Czell Brauhaus, din inima orașului, în Piața Sfatului.
Vizitatorii sunt invitați să exploreze povestea, să vadă moștenirea și să guste rezultatul ei.